Peste jumătate dintre români nu sunt de acord cu introducerea sistemului de co-plată în sectorul sanitar, măsura care urmează a fi aplicată din martie presupunând introducerea unei sume fixe de maximum 10 lei, potrivit unui studiu comandat de Institutul Aspen România.
Astfel, potrivit studiului menționat, 68% dintre persoanele intervievate consideră că introducerea sistemului de co-plată pentru serviciile spitalicești nu va avea un efect semnificativ în ceea ce privește îmbunătățirea calității serviciilor oferite.
Mai mult, românii dezaprobă în proporție de 78% intenția Ministerului Sănătății de a reduce numărul serviciilor medicale oferite gratuit prin intermediul asigurării obligatorii de sănătate, una din consecințele introducerii pachetului de servicii de bază.
Chestionați în legatură cu încrederea lor în instituțiile aparținând domeniului medical, românii au menționat în proporție de 88% SMURD, la mică distanță, cu un procent de 75%, situându-se sectorul de servicii medicale private. Ambulanța se găsește pe a treia poziție, cu 49%, în timp ce sectorul de servicii medicale publice este apreciat de doar 17% dintre respondenți. La rândul său, Casa Națională de Sănătate se bucură de încrederea a 12% dintre români, iar Ministerul Sănătății de un procent de doar 11%.
Cele mai apreciate trei spitale publice în București sunt Spitalul Universitar București, Spitalul Militar Central și Spitalul de Urgență Floreasca. Pentru sectorul privat, topul este influențat de numărul de unități și de tipologia de pacienți (persoane fizice vs. persoane juridice) pe care o au în portofoliu.
Totodată, 72% dintre respondenți spun că pacienții trebuie să aibă în egală măsură acces, în funcție de opțiunea fiecăruia, la serviciile medicale plătite de către asiguratorul public, indiferent dacă sunt publice sau private, îm condițiile în care Ministerul Sănătății ia în considerare încetarea finanțării spitalelor private.
Studiul realizat de Exact Cercetare și Consultanță, în colaborare cu Link Resource, a abordat de asemenea impactul exporturilor paralele asupra pieței interne de medicamente, în sensul că pe măsură ce cantitățile destinate exporturilor paralele cresc volumele distribuite către farmacii și implicit populației scad.
Astfel, dintre respondenții care au declarat că suferă de o boală cronică pentru care li s-a prescris tratament de lungă durată, 62% au afirmat că, în ultimele trei luni, li s-a întamplat extrem de rar sau chiar niciodată să nu găsească medicația prescrisă în mai mult de trei farmacii.
Studiul a fost realizat pe un eșantion de 3.268 respondenți, cu vârste cuprinse între 20 și 60 de ani, rezidente în mediul urban. Culegerea datelor a fost realizată în intervalul 1-12 februarie 2013.
Ana Maria Petcana, [email protected]